Pregătește-te de noi scumpiri: când ne va fi cel mai greu, de fapt

De luni bune, românii de rând și persoanele juridice traversează o perioadă dificilă, marcată de scumpiri și instabilitate pe piețele financiare. Din păcate, apogeul scumpirilor încă nu a fost atins.

După doi ani dificili ai pandemiei de coronavirus, când majoritatea dintre noi am întâmpinat probleme economice sau chiar pierderea locului de muncă, războiul din Ucraina efectiv aruncă în aer finanțele europenilor, generând un val inflaționist aproape fără precedent în ultimele decenii.

În România, rata anuală a inflației a atins deja un nivel record, ajungând la două cifre, însă ce e mai rău de-abia acum va veni.

Când vom suferi cel mai mult din cauza scumpirilor

Potrivit celor mai recente previziuni conturate de Banca Națională a României, vara aceasta vom simți cel mai acut scumpirile.

Inflația anuală în România va depăși pragul de 11,2% în luna iunie, ne spun analiștii BNR.

„În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil ceva mai pronunţat în următoarele luni decât s-a anticipat în prognoza pe termen mediu din februarie, care indica majorarea ei la 11,2% în luna iunie, urmată de o descreştere graduală, până la 9,6% în decembrie 2022, dar mai abruptă în semestrul II 2023, implicând coborârea acesteia la 3,2% la finele anului”, transmite BNR.

Ultima lună a lui 2022 ne-ar putea aduce, totuși, vești mai bune în plan inflaționist. Pentru decembrie, analiștii economici din cadrul BNR anticipează o inflație ușor mai mică, de 9,6%.

Experții BNR susțin, astfel, că perspectiva apropiată a inflaţiei şi riscurile la adresa ei induse de şocurile globale pe partea ofertei reclamă continuarea majorării ratei dobânzii-cheie cu 0,50 puncte procentuale, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri – dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

Conform acestora, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.